De unde vine numele comunei Râu Alb?

0
38

Pe lângă explicaţia oficială din monografia acestei localităţi, cititorul nostru fidel prezintă încă două variante plauzibile

„Niciodată nu am contestat afirmaţiile scrise de monografi, mai ales când este vorba, uneori, de preluări din documente vechi de peste o sută de ani. Le-am citit, chiar dacă unele mi s-au părut mai puţin elocvente sau… ciudate, le-am luat de bune. Recunosc, de câteva ori am căutat şi alte variante scrise, ale altor autori, pentru a vedea pe unde se situează adevărul, dar numai când am avut alternativă.

Mai concret, am vrut să aflu dacă numele localităţii în care m-am născut, localitate la care ţin foarte mult, are, într-adevăr, originea pe care o prezintă monografiile. Râu Alb, căci despre acest nume este vorba, mai bine zis denumire, aici fiind două cuvinte alăturate cu sensuri diferite, dar care trebuie citite sau pronunţate neapărat împreună, rămâne, totuşi, o enigmă.

Faptul că are una dintre cele mai frumoase denumiri de localitate (doar un sat din judeţul Hunedoara mai poartă acest nume) mi-a atras atenţia că pot apărea surprize neplăcute. Concret, iată cum stau lucrurile: în cartea «Râu Alb – Pagini de monografie», realizată de Grigore H. Mircescu (preot) şi ginerele său, Mihai Popescu (profesor şi istoric), se menţionează că denumirea comunei Râu Alb vine de la pârâul care străbate această localitate şi care, pe vremuri, avea o apă albicioasă, datorită rocilor albe pe care le spăla.

Aceasta ar fi, în varianta autorilor, obârşia sau rădăcina denumirii comunei de la poalele Leaotei. Părinţii noştri însă ne spuneau că numele de Râu Alb vine de la un clăcaş care s-a aşezat cu odaia sa pe malul acestei ape şi care se numea Marin Albu.

Ceva mai târziu, înainte de 1733 (anul atestării documentare a localităţii), a apărut varianţa Râul lui Albu şi apoi Râu Alb, prin înlăturarea cuvântului de legătură «lui» şi a semivocalei «u», slab perceptibilă de la Albu. Parcă se leagă mai bine lucrurile în acest fel, mai ales că şi autorii monografiei menţionate pomenesc de acest Marin Albu, pe care îl localizează ca punct, loc, toponim, «La Marin Albu», deci nu ca hidronim.

În fine, mai recent a apărut şi o a treia variantă. Aceasta precizează faptul că undeva, aproape de locul izvorului pârâului Râu Alb, la «Lemnul Sucit», au existat cândva nişte varniţe (gropi pentru stingerea, topirea, pietrelor de var) care, fiind foarte aproape de vad (lucru firesc, pentru ca apa să nu fie transportată prea mult), provocau infiltraţii de var în apa pârâului, aceasta devenind albă! Iată ce spectaculoasă şi inedită poveste!

Atât varianta din monografie, cât şi cele două prezentate de noi sunt perfect credibile. Oricum, autorii cărţii nu mai sunt printre noi şi nici cei care au susţinut celelalte variante. Iată cum, mai întâi dintr-o greşeală, pentru că Râu Alb (apa) e… pârâu, ci nu râu, şi apoi dintr-o… enigmă, încă neelucidată, a apărut – cum spuneam – această superbă denumire de localitate.

Departe de noi gândul de a-i contrazice pe cei care ne-au lăsat valoroasa lucrare monografică. Varianta lor, referitoare la numele comunei Râu Alb, este plauzibilă. Noi am încercat doar să prezentăm şi alte două posibile surse de inspiraţie ale celor care au trăit pe aceste plaiuri”.

Vasile Neagu

sursa :  https://www.facebook.com/enache.oncescu.1/posts/497955750349207

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here