Ce este Focul lui Sumedru ? Traditii si obiceiuri pe valea Râului Alb

2
51

Povestiti-ne despre Focul lui Sumedru in satul in care locuiti! Trimiteti-ne imagini sau videolclipuri ! Contactati-ne !

Sărbătoarea care are origini precreştine marchează începutul sezonului rece şi are rolul de a-i atrage pe protectorii culturilor. Flăcăii satului încing focuri şi dansează în jurul lor. Femeile împart covrigi, nuci şi mere, semn al abundenţei. Dâmboviţenii din mai multe comune vor aprinde în această seară, Focul lui Sumedru. Râu Alb,  Bărbuleţu, Pietrari, Manga sunt câteva zone în care tinerii şi bătrânii se strâng pentru a sărbătorii încheierea anului agricol.

“Este un ceremonial de toamnă care simbolizează înnoirea timpului calendaristic şi alungarea spiritelor rele. Este un eveniment prin care se marchează încheierea anului agricol. Există şi o competiţie între străzi, care are focul cel mai frumos”, spune Marian Alexe, primar în comuna Bărbuleţu.

Timp de două săptămâni, cete de copii merg pe câmp şi strâng mărăcini pentru a face cel mai frumos foc. “ Este ceva mitic. De la vârsta de 7-8 ani, ţin minte că mergeam cu cei mari să aducem mărăcini. Cine nu aducea primea ca drept răsplată o strigare: « Covrigei căpătaţi fără mărăcini căraţi»", spune Alina, o tânără din Bărbuleţu.

 În fiecare an, în noaptea de 25-26 octombrie toată suflarea satului Bărbuleţu se adună la ceremonial. După aprinderea focului bătrânii prevestesc iarna. “Ştim cum va fi iarna după ce se aprinde focul. În funcţie de direcţia flăcării, stabilim cum va fi iarna care vine, dar şi cum va fi recolta de anul viitor”, spune o bătrână, de 78 de ani, din Bărbuleţu.

Se împart covrigi şi se bea ţuică

Femeile din sat aduc mere, covrigi sau dulciuri pentru cei mici iar bărbaţii aduc ţuică pentru a petrece lângă foc. ”Noi dăm covrigi copiiilor iar bărbaţii se strâng la un pahar de ţuică. Vin chiar şi oameni de la oraş să se bucure împreună cu noi de această tradiţie, transmisă din generaţie în generaţie”, spune Maria, localnică în Bărbuleţu.
Zeci de glasuri de copii strigă în acelaşi timp: ”Hai la Focul lui Sumedru”.
Arhiva VIDEO din anii trecuti:

Cerul a fost luminat, noaptea trecută, în localitatea dâmboviţeană Bărbuleţu, de “Focul lui Sumedru”, sărbătoare prilejuită de ziua Sfântului Dumitru. Sărbătoarea are loc în fiecare an în noaptea de 25 spre 26 octombrie iar rădăcinile acestui obicei sunt precreştine şi se regăsesc în celebrarea morţii şi a renaşterii. Oamenii au ieşit pe la porţi, iar ulterior, s-au adunat pe dealuri pentru a sărbatori cum se cuvine Sfântul Dumitru, sărind peste foc.

“Hai la focul lui Sumedru, c-a mâncat căţeaua iedul, măăă…şi-a mai rămas un hartan şi l-am dat la un ţigan, şi-a mai rămas o frimitură şi am băgat-o în căciulă…”, sunt câteva din versurile strigate de copiii din sat, imediat după ce au aprins focul.

Obicei moştenit de sute de ani

Bătrânii satului îşi aduc aminte că s-au născut cu acest obicei, iar fiecare copil trebuie să ia parte la acest ritual. “Acest obicei, cu focul, l-am pomenit de când eram copilaş mic. Înainte se făceau nişte colindiţe împletite din făină neagră. Se făceau petreceri mari, se cânta cu acordeonul, se făcea friptură, o oală cu ţuică fiartă”, ne-a povestit Napoleon Cornoiu, un bătrân al satului.

Calendarul pastoral al oierilor români este împărţit în două anotimpuri: iarna, patronată de Sumedru sau Simedru, reprezentare mitica, ce desfrunzeşte codrul şi vara, patronată de fratele acestuia, Sangiorz, care înfrunzeşte codrul.

Toamna târziu, oierii din Bîrbuleţu, celebrează moartea şi renaşterea lui Sumedru, zeu de origine indo-europeană, care a preluat numele şi data de celebrare ale Sfantului Mare Mucenic Dimitrie.

“Această sărbătoare semnifică strânsul recoltelor. Se spune că cu cât se va înălţa de sus focul, atât de rea o să fie iarna aceasta, dar şi anul viitor va fi mai bogat. Mă mândresc cu faptul că am o comunitate harnică”, a declarat marian Alexe, primarul comunei Bărbuleţu.

Semnificaţia focului

Semnificaţia Focului lui Sumedru este aceea a unui scenariu al morţii şi renaşterii anuale a unei divinităţi, un ceremonial ce cuprinde moartea violentă a zeului îmbătrânit la sfârsit de an prin tăierea unui arbore din pădure, urmată imediat de renaşterea acestuia prin incinerarea trupului neînsufleţit în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Focul are aici rol purificator şi regenerator. Cenuşa, cărbunii aprinşi şi alte resturi din rugul funerar, sunt luate de săteni pentru a fertiliza grădinile şi livezile. Pomenirile precum şi rugurile aprinse, alături de veghea rituală, trimit la un ceremonial ce are în vedere câştigarea bunăvoinţei strămoşilor pentru a asigura în anul cel vine, recolte la fel de bune.

2 COMENTARII

  1. Frumos comentariu,dar ce anume ati vrea sa stiti cu privire la Focul lui Sumedru?
    De ce nu v-ar interesa ca oamenii sa comenteze de ex.cum si prin ce mijloace unii din alesii nostri au ajun in fruntea unor comunitati.Nu vreau sa dau exemple pentru ca cei care vor citi asi vor da seama despre cine este vorba.La ultimile alegeri locale s-au organizat excursii ,numeroase dealfel cu multii banii cheltuiti bineanteles din buget propriu ,s-au dat cate cincizeci de lei noi la fiecare cetatean care a votat cu …..bineanteles respectivu care tot din buget propriu a platit.Multi chiar foarte multii banii.
    Acum ,abia acum,stau (stam) si ma gandesc,oare acesti „saracuti” edili care au aplicat aceasta schema,si-au recuperat banii?

    este o intrebare!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here