BĂRBULEŢU, UN ŢINUT UNDE LEGENDA SE ÎMPLETEŞTE CU FRUMUSEŢEA NATURII! Comuna ar putea fi inclusă pe harta turistică a României. VEZI VIDEO!

0
48

Ţinuturile Bărbuleţului sunt scăldate de spuma istoriei. Locuri umbrite
de păduri de fag şi de stejar, păşuni şi fâneţe, ascunse printre codrii
întunecoşi, apar călătorului ca nişte insuliţe vegheate de razele
soarelui. Oamenii sunt primitori. Dornici de a-ţi povesti trecutul,
viaţa lor și planurile de viitor.

În Bărbulețu, tradiția încearcă să se obișnuiască cu modernul. Oamenii
încă mai țin la îndeletnicirile păstrate din tată-n fiu – creșterea
animalelor și pomicultura. Știu că e greu, dar merg înainte. Pentru ei,
munca este singura formă prin care poți birui sărăcia, neajunsurile vieții.

Pe dealurile Bărbuleţului, cu câteva sute de ani în urmă, a haiducit
Radu lui Anghel, cel care lua de la bogaţi ca să dea săracilor. Radu lui
Anghel, povestesc localnicii, ar fi avut mare încredere în oamenii de pe
Valea Bărbuleţului. Tocmai de aceea, când era fugărit de poteră, se
ascundea în pădurile din jurul satului.

Intrarea în comună este dominată de dealul Cetăţea. Nu-ţi vine să crezi
că în această zonă colinară stă proţopită o stâncă, prăvălită parcă din
depărtarea munţilor. Legenda spune că în vârful acestui deal de piatră,
într-o zonă greu accesibilă, Radu lui Anghel şi-ar fi făcut ascunziş.
Ba, chiar şi-ar fi îngropat aici comorile.

Atestarea documentară a Bărbuleţului datează din anul 1574 . Legenda
spune că pe aici ar fi trecut și domnitorul Mihai Viteazul. Biserica
Bărbulețu, monument istoric care domină în inima satului, a fost
ctitorită de logofătul Radu Crețulescu.

Prin osârdie și cu dragoste față de Dumnezeu, localnicii, preotul paroh
și administrația locală au hotărât să construiască la Bărbulețu un nou
așezământ de închinăciune. Misiune grea pentru vremurile pe care le
trăim, dar nu s-au dat bătuți. Merg mai departe.

Comuna Bărbulețu ar putea fi inclusă pe harta turistică a României, dar
mai sunt multe de pus la punct. Administrația locală a demarat
investiții care să schimbe înfățișarea așezării. Primarul este optimist
și crede că, odată finalizate aceste lucrări, turiștii își vor face un
obicei din a poposi la Bărbulețu.

La Bărbulețu există obiceiuri care se păstrează nealterate de sute de
ani. În ajun de Sfântul Dumitru, localnicii se adună, an de an, pe
dealurile de la marginea satului, în mijlocul livezilor, și petrec lângă
Focul lui Sumedru. Este prilej de dialog, de a povesti întâmplările de
peste an, de a dezbate subiecte politice sau, pur și simplu, de a lăsa
veselia să zburde în voie.

CIOBĂNEŞTII ROMÂNEŞTI MIORITICI ADUC FAIMĂ COMUNEI BĂRBULEŢU! „Canisa
de Leaota” este recunoscută chiar şi pe plan internaţional

<http://incomod-media.ro/ziar/wp-content/uploads/2013/03/barbuletu-2.jpg>Faima
comunei Bărbulețu a fost dusă până dincolo de granițele țării de un
localnic îndrăgostit de câinii ciobănești românești mioritici.
Îndeletnicirea sa este neobișnuită pentru aceste locuri, dar îi aduce
satisfacții sufletești și materiale.

Pasiunea pentru câini s-a înfiripat în sufletul lui Romeo Pică dinainte
să împlinească 2 ani. Ne-a spus cu mâna pe inimă că-şi aminteşte de
parcă a fost ieri cum a învăţat să meargă înfigând zdravăn mâinile în
blana câinelui mare şi alb pe care părinţii săi îl aveau în curte, la
Bărbuleţu.

Inspectorul de urbanism Romeo Pică, funcţionar public la Primăria
Bărbuleţu, este cel mai important crescător de câini din Dâmboviţa şi
câştigător a numeroase concursuri. Primul ciobănesc românesc mioritic
l-a cumpărat în urmă cu 12 ani.

Influenţat de părinţi, Romeo Pică a renunţat la visul său de a deveni
medic veterinar şi a ales să urmeze Facultatea de Ingineria Mediului şi
să profeseze ca inspector de Urbanism la Primăria Bărbuleţu.

Crescătorul de câini de la Bărbulețu și-a molipsit până la urmă și
familia, care îi este acum alături și îl sprijină în tot ceea ce face.

Dâmboviţeanul se poate mândri acum că este deţinătorul “Canisei de
Leaota”, recunoscută în toată România. A câştigat numeroase premii în
concursurile de gen care se organizează în ţară.

Caraiman este primul ciobănesc românesc mioritic cu sufixul ”De Leaota”,
echivalentul mărcii înregistrate din alte domenii. Nu a împlinit 9 luni,
însă promite că va fi un exemplar care-şi va depăşi celebrul tată, pe
Remeş, cu care Romeo Pică a câştigat zeci de premii.

Romeo Pică este mândru de câinii săi. A ajuns să vândă ciobănești
românești mioritici chiar și în străinătate, iar asta îl bucură, fiindcă
promovează, de la Bărbulețu, o rasă care face cinste țării și ar putea
constitui bun național.

sursa :  http://incomod-media.ro/ziar/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here